În fiecare an, la început de noiembrie, cimitirele din Italia se umplu de crizanteme, lumânări și familii venite să își amintească de cei dragi. Totuși, deși Ziua Morților este pe 2 noiembrie, cele mai multe vizite au loc cu o zi înainte.
Explicația este una simplă: 1 noiembrie este zi liberă în Italia, iar familiile au timp să ajungă la cimitir, inclusiv atunci când mormintele rudelor sunt în alte localități. Tradiția leagă însă două sărbători apropiate, cu semnificații diferite.
Când merg italienii la cimitir: pe 1 sau 2 noiembrie?
Cei mai mulți italieni vizitează cimitirele pe 1 noiembrie, deoarece Ziua Tuturor Sfinților este sărbătoare legală. Școlile și multe birouri sunt închise, iar oamenii au timp să călătorească și să se întâlnească cu rudele.
Din punct de vedere religios, comemorarea celor decedați are loc pe 2 noiembrie, la Comemorarea Tuturor Credincioșilor Răposați, cunoscută popular drept Ziua Morților.
Cele două date au fost gândite împreună: prima este dedicată sfinților, iar a doua pomenirii celor care au murit. În practica populară, cele două sărbători s-au suprapus treptat, iar 1 noiembrie a devenit ziua în care se merge cel mai des la cimitir.
Sărbătorile de 1 și 2 noiembrie în Italia
1 noiembrie este sărbătoare națională, inclusă la articolul 2 din Legea nr. 260 din 27 mai 1949, care stabilește zilele libere legale ale Republicii Italiene.
De Ziua Tuturor Sfinților, școlile și birourile sunt închise. Este momentul în care multe familii aduc flori, crizanteme și lumânări la mormintele rudelor.
Pe 2 noiembrie, Comemorarea Tuturor Credincioșilor Răposați este o zi religioasă și populară importantă, însă nu este zi liberă la nivel național. Munca și școala continuă în mod normal.
Uneori, angajatorii sau instituțiile de învățământ pot acorda un ponte, termenul italian pentru o zi liberă care leagă sărbătoarea de weekend. În aceste situații, weekendul devine mai lung, iar vizitele la cimitir pot fi făcute fără presiunea programului de lucru.
Originile Zilei Tuturor Sfinților: Roma și 1 noiembrie
Ziua Tuturor Sfinților își are originile în primele secole ale creștinismului, când comunitățile religioase comemorau martirii în zile diferite.
Un moment important este legat de Roma. Papa Bonifaciu al IV-lea a transformat Panteonul într-un loc de cult creștin, dedicat Fecioarei Maria și tuturor martirilor.
Mutarea sărbătorii la data de 1 noiembrie este atribuită Papei Grigore al IV-lea. În jurul anului 835, acesta i-a cerut lui Ludovic cel Pios să transforme celebrarea într-o zi sfântă de poruncă în întregul regat franc.
Există și o teorie care leagă alegerea perioadei de toamnă de sărbători păgâne, precum Samhain, festivalul celtic asociat cu schimbarea anotimpurilor. Legătura este frecvent menționată, însă rămâne o teorie discutată, nu un fapt istoric confirmat.
În timp, Ziua Tuturor Sfinților a devenit obligatorie în întreaga creștinătate. Calendarul a păstrat astfel 1 noiembrie drept zi dedicată sfinților cunoscuți și necunoscuți.
2 noiembrie și tradiția lui Odilo de Cluny
Alegerea zilei de 2 noiembrie pentru comemorarea morților vine din lumea monahală benedictină.
În anul 998, Odilo de Cluny, al cincilea stareț al mănăstirii Cluny din Burgundia, a stabilit ca mănăstirile congregației sale să dedice această zi pomenirii tuturor celor decedați.
Așezarea sărbătorii imediat după Ziua Tuturor Sfinților avea o semnificație simbolică: după celebrarea celor binecuvântați, urma comemorarea celor care, în tradiția religioasă, așteptau purificarea.
Inițiativa s-a răspândit rapid dincolo de Cluny și a devenit una dintre cele mai respectate tradiții ale calendarului religios occidental.
